Staţi liniştiţi că nu v-am înjurat în titlul acestui articol, este doar un La Mulţi Ani pentru Milan Stanković în sârbă, alfabet chirilic. Astăzi face 23 de ani.
Este tipul care a reprezentat Serbia anul ăsta la Eurovision.
De atunci am dat de el şi în scurt timp a devenit o mică obsesie.
Cântă pop-folk, are o voce foarte dulce şi îi ador stilul vestimentar şi freaza.
Melodia mea preferată este Nepristojna Ponuda(Propunere Indecentă) şi foarte aproape de asta sunt baladele Kida me şi Lane moje care nu sunt ale lui, dar îmi place foarte mult cum le cântă el.
Este un artist controversat, după Eurovision mulţi îl vorbesc de rău şi se suşoteşte că ar fi gay, deşi are o relaţie de câţiva ani cu o altă artistă sârboaică(foarte frumoasă după părerea mea). Nu contează, am mai trecut prin asta ca fan când îmi plăcea foarte mult Tokio Hotel.
Ce importanţă are orientarea lui sexuală dacă mie îmi place cum cântă şi look-ul adaugă un plus imens?
Este un pic ciudat cum de câteva luni stă în playlist-ul meu, de obicei mă plictisesc după un timp de un artist sau o formaţie şi caut ceva nou. Astăzi mi-am luat mp3 player nou şi l-am dezvirginat cu muzica lui.
Îi doresc multă fericire şi, mai ales, o carieră strălucitoare în continuare. Sper să treacă cu bine peste depresia cauzată de participarea la Eurovision şi tot ce a venit cu asta şi să lanseze cât mai curând un alt album.
Doći Milane!
Se afișează postările cu eticheta Serbia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Serbia. Afișați toate postările
joi, 9 septembrie 2010
duminică, 22 august 2010
Roads
România, după-amiază, un fic pervers şi muzică sârbească/ grecească/ turcească.
Serbia-graniţă, seară, Dunărea, tunele, serpentine şi rock-ul meu în căşti.
Serbia-Belgrad-Croaţia, miez de noapte, luna plină străluceşte şi muzica anilor '90.
Croaţia, noapte, puţină ceaţă, autostradă pustie, benzinării fără toaletă şi somn.
Slovenia, zori de zi, ceaţă, peisaje superbe în dealuri şi urechi înfundate.
Dimineaţă, acelaşi fic pervers şi aceeaşi muzică sârbească/ grecească/ turcească, dar Italia.
20 de ore şi jumătate. Frumos, dar obositor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
