Se afișează postările cu eticheta Linkin Park. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Linkin Park. Afișați toate postările

duminică, 22 iulie 2012

I'm a Living Thing

Ei da, încă mai trăiesc, chiar dacă blogul meu pare mort de aproape un an.
Living & listening to great music lately!

Azi trebuie să marchez un eveniment important pentru contul meu de Last.fm, eveniment ce se poate observa şi din imaginea de mai sus: Linkin Park a ajuns pe primul loc în topul overall.

Pare o prostie? Da, înţeleg, dar pentru mine contul de Last.fm e important şi l-am creat în perioada când l-am ascultat foarte mult pe Milan Stanković. După câteva luni de ascultare obsesivă, m-am oprit într-un final şi de atunci am tot vrut să ajung să schimb numărul 1. Mi-a plăcut şi încă îmi place Milan, dar niciodată nu am considerat că muzica lui reprezintă genul pe care îl ascult cu precădere.

În ultimele aproximativ trei luni am ascultat obsesiv altceva. Linkin Park, evident. Motivele:

1.Au venit în România şi am fost la concert. A fost epic concertul şi aş mai da oricând 200 de lei ca să îi revăd. Acum îmi retrag cu coada între picioare afirmaţiile făcute în postarea A Thousand Shits?, pentru că Chester Bennington încă are o voce incredibilă şi totul a sunat foarte bine live, mai ales că au cântat mai mult melodii de pe primele două albume, Hybrid Theory şi Meteora.

2.Au lansat album nou, Living Things intitulat, album ce l-am aşteptat cu ceva emoţii având în vedere că ultimele două, Minutes to midnight şi A thousand suns, nu s-au ridicat la aşteptările mele. Acesta mi-a plăcut mult, destul de mult chiar, deşi nu a putut să întreacă "performanţele" obţinute cu Hybrid Theory şi Meteora. Am ascultat acest album atât de mult, încât a ajuns pe locul 1 în topul albumurilor cu, momentan, 1009 plays. Powerless e superbă, am ascultat-o oficial de 192 de ori până acum, iar printre cele care îmi plac foarte mult mai menţionez Lost in the echo, In my remains, Burn it down, I'll be gone şi Until it breaks. Mă bucur că şi-au mai revenit din atâta "experimentat" cu albumele. 

Am afirmat într-o discuţie cu o prietenă că "simt că ei sunt singurii pe care i-aş putea asculta suficient de mult pentru a îi aduce pe locul 1 fără să mă plictisesc" şi aşa a fost, nicio altă formaţie nu ar fi fost mai potrivită pentru locul ăsta.


A voastră reînviată în blogosferă,
Amarena

marți, 14 septembrie 2010

A Thousand Shits? (Linkin Park new album)

Astăzi s-a lansat oficial noul album Linkin Park, A Thousand Suns. Este al patrulea album de studio pur, fără colaborări sau remixuri. Eu l-am ascultat oricum de duminică noaptea.
Nu ştiu ce să mai zic de băieţii ăştia. Primele două albume le-am adorat şi întotdeauna o să stea pe un piedestal din punctul meu de vedere, dar deja de la al treilea album au început să experimenteze stiluri diferite şi parcă nu mai sunt ei. Am fost cam dezamăgită de acel album şi nu am putut să aleg decât câteva melodii care să îmi placă cu adevărat.
Aşa s-a întâmplat şi acum. Din cele 15 track-uri listate, sunt de fapt doar 9 melodii pe bune, restul sunt cam de umplutură, chestii scurte care au între 00:18 si 02:01. Mai bine mai lucrau un pic şi în locul lor făceau 3 piese aşa cum trebuie.
Din cele 9 melodii, doar 4 îmi plac foarte mult. Aici e singurul plus pe care îl are albumul ăsta. Sunt doar 4 pe gustul meu, dar măcar alea le ador: When they come for me, Wrectches and Kings, The Catalyst şi Blackout. Negativele şi diferitele sunete pe care le-au inclus sună foarte bine. Rap-ul lui Mike e bun.
Dintre astea doar pe Blackout se aud ţipetele lui Chester pe care le doream atât de mult. Din punctul ăsta de vedere albumul m-a dezamăgit cel mai mult. Parcă s-a boşorogit şi nu mai poate să ţipe aşa cum o făcea acum 7 ani pe Meteora.
A Thousand Suns sau A Thousand Shits? Sunt încă indecisă cum să cataloghez albumul ăsta.