Astăzi s-a lansat oficial noul album Linkin Park, A Thousand Suns. Este al patrulea album de studio pur, fără colaborări sau remixuri. Eu l-am ascultat oricum de duminică noaptea.
Nu ştiu ce să mai zic de băieţii ăştia. Primele două albume le-am adorat şi întotdeauna o să stea pe un piedestal din punctul meu de vedere, dar deja de la al treilea album au început să experimenteze stiluri diferite şi parcă nu mai sunt ei. Am fost cam dezamăgită de acel album şi nu am putut să aleg decât câteva melodii care să îmi placă cu adevărat.
Aşa s-a întâmplat şi acum. Din cele 15 track-uri listate, sunt de fapt doar 9 melodii pe bune, restul sunt cam de umplutură, chestii scurte care au între 00:18 si 02:01. Mai bine mai lucrau un pic şi în locul lor făceau 3 piese aşa cum trebuie.
Din cele 9 melodii, doar 4 îmi plac foarte mult. Aici e singurul plus pe care îl are albumul ăsta. Sunt doar 4 pe gustul meu, dar măcar alea le ador: When they come for me, Wrectches and Kings, The Catalyst şi Blackout. Negativele şi diferitele sunete pe care le-au inclus sună foarte bine. Rap-ul lui Mike e bun.
Dintre astea doar pe Blackout se aud ţipetele lui Chester pe care le doream atât de mult. Din punctul ăsta de vedere albumul m-a dezamăgit cel mai mult. Parcă s-a boşorogit şi nu mai poate să ţipe aşa cum o făcea acum 7 ani pe Meteora.
A Thousand Suns sau A Thousand Shits? Sunt încă indecisă cum să cataloghez albumul ăsta.
3 comentarii:
Si mie mi se pare ca s-a schimbat destul de mult stilul lor, dar cred ca trec printr-o faza de experimentare oricum. Astept sa vad ce mai urmeaza si ce o sa produca in continuare. Nu cred ca e posibil sa produca ceva din ce in ce mai soft, asa ca ma astept ca stilul lor sa se echilibreze intr-un final. :D
Mi se pare ca noul lor stil a inclus si o latura de folk sau muzica celtica, pe care o ador, deci e o combinatie buna pentru mine. Dar parca totusi lipseste ceva din stilul lor original.
Cred ca noul album e undeva intre A Thousand Suns si A Thousand Shits :))
Toate formatiile pe masura ce devin celebre isi schimba stilul.Ca sa fie pe gustul a cat mai multi fani muzica lor devine din ce in ce mai comerciala 8-|.
Am promis ca apar cu un comentariu aici, asa ca ia-ta-ma.
Cand am citit articolul inca nu ascultasem intreg albumul si nu apucasem sa imi formez o parere concreta. Acum ca l-am ascultat imi pot spune si eu parerea.
Mi se pare ca la sfarsit esti cam dura. Nu mi se pare un album atat de prost. Intr-adevar, se putea si mai bine si aveam asteptari mai mari, dar nici complet dezamagita nu sunt, caci mi se pare ca in acest album au inceput sa se intoarca la stilul care i-a consacrat.
Clar, e mai bun decat Minutes to Midnight care e cel mai prost album al lor si o dezamagire mare pentru mine. De acolo chiar ca imi plac putine melodii.
De pe albumul acesta imi plac cele enumerate de tine, in plus Burning in the skies si Robot Boy.
Nici mie nu-mi place ca tipetele lui Chester se aud doar in Blackout, dar vreau sa cred ca lucrurile stau asa nu pentru ca s-a hodorogit, ci din alte motive. Pur si simplu nu-mi place gandul ca Chester imbatraneste si nu mai poate canta.
Albumul nu le depaseste pe primele doua care sunt si favoritele mele, dar e unul satisfacator.
Trimiteți un comentariu