Săptămâna asta am fost răcită şi concluzia clară este că ador să respir pe nas, pe ambele nări chiar. În restul timpului nici nu ne dăm seama când respirăm. Partea cu nasul înfundat e cea mai oribilă atunci când răceşti. În rest e scuza perfectă pentru a sta acasă o săptămână întreagă cu ochii în seriale, jocuri şi forum. Nu că m-aş fi prefăcut, dar am tras de timp.
În aceeaşi situaţie am fost şi când mi-am făcut piercingul în limbă şi mi-am dat seamă că şi până când înghiţi ai nevoie de limbă.
Deci vorba aia cred că ar trebui puţin modificată sau întregită aşa "o să îţi dai seama de importanţa unui lucru, atunci când o să îl ai, dar nu o să îl mai poţi folosi".
Sper să nu ajung să dau dreptate primei zicale pentru cazul persoanelor.
Iniţial aveam alt titlu pentru acest post, dar când am început să scriu despre respiraţie mi-am amintit de bancul ăsta:
"Un bărbat mergea pe stradă. La un moment dat trece un grup de blonde, toate cu căşti la urechi. El, mirat, încearcă să vorbească cu una. Deoarece nu răspundea, îi ia căştile de pe urechi. Blonda cade jos şi moare. Intrigat, mai ia căştile la câteva, care mor şi ele imediat. Îşi pune şi el căştile la urechi şi aude: "Inspiră, expiră"!"
Sper că v-a făcut măcar să zâmbiţi.
3 comentarii:
hihi sunt prima:))
hmm sa stii ca atunci cand am citit titlul.. m-am gandit la acel banc.. este atat de vechi... este printre primele bancuri pe care le-am auzit si retinut:))
sa astii ca chiar atunci cand iti lipseste ceva si ai nevoie de acel lucru.. ii simti lipsa:D eu mereu ma gandesc la monede:D De cate ori nu mai iei 10 bani de pe jos, 5 bani sau chiar 50 de bani? Si de cate ori iti mai trebuie 10 bani ca sa iti iei ceva? de cand mi-am dat seama ca maruntul e valoros.. mereu am grija de el:)).. insa uneori il mai las sa zaca pe asfalt:D
^Partea cu "prima" imi aminteste de vremurile bune la fic-uri :))
Mi-ar placea sa cred ca a inceput sa fie inghesuiala la dat comentarii la mine pe blog ;))
Bun exemplul tau :D Se potriveste destul de mult cu ale mele si ai dreptate ;)
Se pare că toţi ne gândim la bancu' ăla când citim titlul tău, Bia.
E destul de tragică situaţia cu nasul, ştiu că şi eu l-am avut odată înfundat şi-a fost oribil, mai ales că nu puteam dormi noaptea.
Măcar îi bine c-ai stat acasă. :)
Trimiteți un comentariu